Dragii mei pofticiosi, impreuna cu prietenii de la Schär dam startul campaniei „Iubim si daruim cu Schar”, #IubimSiDaruim, alaturi de celiaci.ro si dedicam luna februarie iubirii si gandurilor de bine.
Nu ca nu am avea vreme in rest sa ne marturisim iubirea, dar ma gandesc ca daca o luna intreaga ne simtitm mai voiosi cu noi insine si cu ceilalti din jur, dictam tonul pentru intregul an. Si Universul tine cu noi si Februarie e la inceput de an. Cred ca e un semn!
Nu ezitati sa va manifestati sentimentele pozitive de fata de ceilalti; daruind veti primi inapoi si mai mult. Poate ii spuneti persoanei de langa voi cat de mult o apreciati, poate puneti mana pe telefon si va sunati parintii, fratii ori bunicii, poate aduceti recunostinta fata de un prieten care v-a fost aproape la nevoie, poate faceti ceva bun de mancare si impartiti cu colegii. Daruind veti primi iubire.
Si daca tot am ajuns la mancare, va propun astazi o reteta usoara pentru o cina sau un pranz romantic, de sfarsit de saptamana, nu de alta, dar stim ca dragostea trece prin stomac, nu?
Noi am incercat in acest sfarsit de saptamana pastele fara gluten Schär si le-am imprietenit cu un pesto de lamaita si patrunjel, o idee pe care am vazut-o in urma cu ceva timp si pe care am vrut neaparat sa o pun in aplicare. O combinatie mai iesita din comun, recunosc, insa va asigur ca nu veti avea regrete de nici un fel daca o veti incerca.
Lamaita o puteti achizitiona la ghiveci sau puteti semana chiar voi semintele si astfel va bucurati de toate beneficiile ei, fiind o planta cunoscuta pentru efectele pozitive asupra organismului.
Inainte de reteta, vin si cu o provocare si un concurs pentru voi, dragii mei. Asadar, va provoc sa lasati la aceasta postare un comentariu in care sa daruiti un gand bun, sa ne impartasiti o experienta pozitiva care sa ne inspire in a fi mai buni, mai generosi, mai recunoscatori si mai iubitori.
Schär va alege o persoana din cele participante si o va premia cu produse fara gluten pentru o luna intreaga! Concursul se desfasoara pana pe data de 29 februarie, urmanad ca in 1 martie sa anuntam castigatorul.
Succes!
Ingrediente Spaghetti fara gluten, cu pesto de lamaita
- 1 pachet spaghetti fara gluten Schär
- 50 g frunze de lamaita
- 50 g frunze de patrunjel proaspat
- 50 g parmezan razuit
- 60 g caju
- 1 catel mic de usturoi
- 80 ml ulei de masline
- zeama de la ½ lamaie
- sare si piper dupa gust
Mod de preparare
Pentru inceput, punem la intr-un bol cu apa caju-ul si il lasam la hidratat 3-4 ore sau mai simplu, il lasam peste noapte, apoi scurgem apa.
Punem intr-un robot sau blender frunzele de lamaita si patrunjel, catelul de usturoi, parmesanul, zeama de lamaie, caju si jumatate din cantitatea de ulei. Mixam pana obtinem o pasta omogena si adaugam uleiul de masline ramas. Gustam si adaugam dupa gust sare si piper. Si asa am obtinut un minunat pesto!
Punem la fiert o oala incapatoare, adaugam sare si fierbem pastele conform instructiunilor de pe ambalaj, adica 12-14 minute.
Cand pastele sunt gata de fiert, le strecuram si le amestecam cat sunt fierbinti cu pesto-ul delicios de lamaita.
Servim pastele aburinde cu mare pofta, alaturi de un pahar de vin. Noi am avut vin facut de bunici din struguri albi. A fost o minunatie!
13 comments
Gand bun? Nici n-ar trebui scris. El se simte, se transmite prin vibratii. Uneste oameni faini si produce zambete. In ceea ce priveste experienta care m-a facut sa vad lucrurile altfel, as putea enumera chiar mai multe sau as putea sa le unesc pe toate sub un singur nume: decizia de a deschide ochii larg, catre lumea din jur. Ziua in care am constientizat ca mi-am transformat prezentul intr-un tobogan, pe care alunecam fie in amintiri, fie in proiectii despre viitor a fost, poate, primul pas spre cotloanele frumoase din mine. Cand am facut primul exercitiu de a trai in „aici si acum”, mi-am dat seama cati oameni minunati erau in jurul meu si cat de multe imi spuneau doar prin zambete. De-asta gandurile bune nu se scriu. Ar fi redundant :). Ele se trimit. Se simt. Se vad. Se vad in oameni, pentru ca dau acestora o stralucire aparte.
Mă provoci să găsesc un gând bun pentru ceilalți, Corina. Dar nu ar trebui să fie atât de greu. Gândurile bune sunt cele care ar trebui să ne vină cel mai des în minte și pe limbă, iar de ele trebuie să ținem cât mai mult. Gânduri vizavi de a te trezi sănătos, de a fi înconjurat de oameni buni și de a face bine mai departe, la nivelul micro la care poți. 🙂
Eu fiind o persoana mai zen, nu pot decat sa va sfatuiesc sa nu va incarcati cu energie negativa, mai ales daca provine de la cei din jur. Sa va bucurati de orice clipa a vietii, sa va opriti sa mirositi o floare, sa aruncati un bulgare de zapada, sa ascultati chicoteala celor mici si sa faceti ce va cade bine! Sa va iubiti pe voi insiva si sa nu uitati ca frumusetea vine din interior.
Sa gatiti cu dragoste pentru ingredientele pe care le folositi si fiecare imbucatura sa fie un concert al aromelor. Si s-o lasati pe Corinuta sa va molipseasca cu veselia ei. Urari si ganduri bune tuturor!
Ioi, gânduri bune! Păi de când am copil, numai la copii mă gândesc şi numai pe ei îi văd. Ei sunt inocenți şi nevinovați. Aşa că în Decembrie m-am jucat de-a Moş Crăciun şi recompensa sufleteascăa fost însutită! Am văzut poze cu ei bucurându-se de cadouri şi nu am avut nevoie de mai mult.
Aşa că, din punctul meu de vedere, cât timp ne îndreptăm atenția asupra copiilor, redevenim şi noi copii, redevenim şi noi mai buni, sinceri şi curați.
Aşa că le transmit numai bine tuturor copiilor şi tuturor celor ce au grijă de ei!
Iar ție, Corina, la cât mai multă ciocolată!
Gând cu zâmbet, adică Bun de rumegat pe post de gustare sănătoasă: :)… „mă fardez cu zâmbet și ochi de azur, curmale ori măsline, îmi îmbrac sufletul în crez în mine și cei dragi ai mei, împrăștii cu praf de bucurie și eman parfum de drăgălășenie în fiecare îmbrățișare ce o dau prin vorba blândă, lina, molcoma de belșug de te rog,Mulțumesc, iarta-mă . Îmi pregătesc la caserolacumerinde bucurie, inspirație, toleranta, voința și hărnicie și un termos cu infuzie de grai plin de apreciere, sa fie călduț la orice ora gata de împărtășit. Mă încarc de la Soare cu strălucire și de la verdele din frunze de copaci cu viața de adevăr. Și așa pregătită împart binețe doar dintr-o privire! 😉 Sa ne fie și sa auzim numa’ de bine!!! Așa grăiește o iubitoare de mâncare și cuvine! Parol! !
Viaţa în familie nu e întotdeauna numai baloane, flori, ciocolată şi zâmbete… De multe ori mă supăram pe soţul meu şi îmi venea să îmi iau câmpii, dar de când am descoperit noua „metodă”, relaţia noastră este mult mai bună. Hihihi De fiecare dată când mă supără, mă gândesc la ceva nemaipomenit de frumos: felul cum a reuşit să încropească o grădinuţă în spatele blocului, pe un teren arid. Cum şi-a făcut căruţ ataşat la bicicletă şi a cărat pământ roditor de la pădure, cum a împletit gărduleţ din nuieluşe, cum a săpat straturile şi a semănat, cum a făcut colţul special pentru mirodenii. Şi-mi spun că dacă omul acesta a reuşit să muncească atât de mult ca să înflorească şi să redoască un locşor fără speranţă, atunci merită iubit şi când sunt supărată pe el 🙂 Şi toată această poveste are gust de supă de păstăi de fasole, culese din grădinuţa făcută de el.
*rodească
„Secretul de baza in păstrarea veseliei constă in a nu permite lucrurilor mărunte sa ne tulbure si, totodată, in pretuirea micilor bucurii care apar in viata noastră” (Samuel Smiles)
Acesta este si gandul meu bun,pretuiti orice lucru marunt ce va apare in cale si viata va fi mai frumoasa. Desi realizam asta cu greu sau dupa o piedica care ne apare in cale trebuie sa razbim, sa iubim si sa daruim.
Haide-ti sa fim mai buni dragilor!
Cand* , aceea* 🙂
E o adevarata provocare sa fii bun intr-o lume in care toata lumea e invidioasa, grabita, in goana dupa bani si uita tot ce e frumos. Am incercat mereu sa invat si sa ma auto-educ sa privesc in alta parte. Sa fiu altfel si sa nu merg dupa multime, ci prin faptele mele, sa incerc sa ii determin pe oameni sa faca lucruri bune si frumoase fara sa astepte nimic in schimb.
Poate ca fiecare dintre noi ar trebuie sa incerce sa faca un lucru bun zi de zi, sa raspunda cu un zambet si sa se ocupe mai mult de sufletul lui. Atunci am trai intr-o lume mai buna!
Recunosc ca sunt in dificultate: o experienta buna, inspirationala, care sa nu aduca, eventual, a lauda de sine. Actionez dupa primul instinct: daruiesc ce pot si ceea ce cred ca are nevoie respectiva persoana, in acel moment. Iar senzatia pe care o incerc dupa ce daruiesc este foarte faina, stiind ca am facut un bine si i am inseninat ziua cuiva. Incerc sa daruiesc si celorlalti din putinul pe care il am, incerc sa nu ranesc si incerc sa ma comport bine cu semenii mei.
Un gand bun. Iubiti-va, femei!
Dragele mele surioare, suntem sotii, mame, bunici si angajate model. Muncim la slujba, gatim si trebaluim acasa, ne crestem frumos copiii, ne sprijim si iubim partenerul de viata. Suntem devotate trup si suflet familiei si celor dragi, le daruim totul, dar si tot…timpul nostru. Dar ce se intampla cu timpul dedicat noua?
Trebuie neaparat sa ne dedicam ceva timp si pentru placerile si rasfatul nostru. Haideti sa ne cumparam rochita aceea, pe care o privim cu jind de cateva luni, sau poate parfumul pe care il probezi la fiecare vizita la parfumeria din centrul comercial. Iti place lectura? Fa ti timp si citeste ultima aparitie a autorului tau preferat! Programeaza te la salon si incearca o noua tunsoare sau o noua culoare a parului! Un tratament cosmetic poate fi usor costisitor, dar tenul poate fi ajutat si acasa: un gomaj, o masca hidratanta, stiti voi! Meritam cu prisosinta aceste momente, doar ale noastre! Evident, starea noastra de spirit va fi imbunatatita, vom deborda incredere si buna dispozitie! Si vorba unui clasic, starea de bine se vede!
Aveti grija de voi, de sanatatea voastra si de frumusetea voastra exterioara si interioara! Rasfatati va si iubiti va, femei! Fie ca aceasta primavara sa va gaseasca sanatoase, radioase si fericite!
Lucru testat: Daruind vei primi inapoi mai mult ! Si un alt lucru testat : Vorba dulce tot o vorba dulce va aduce inapoi !
Trebuie sa incepem sa fim cat putem de buni si nu cred ca cei meschini vor ramane la fel. Daca nu incepem cu noi … cum sa cerem altora mai mult?