Topala alba cu afumatura sau topala alba este o mancare pe care oricine ar trebui sa o incerce o data in viata! Ma leaga amintiri tare faine de ea, este un fel de madlena proustiana a vietii mele.
Topala alba cu afumatura este o mancare simpla, rustica, fara nicio pretentie, dar consistenta si satioasa. Vorbim de carnuri afumate de porc in sos alb de smantana si faina.
O pregatea bunica din Salaj (comuna Ileanda, sat Barsauta), de regula la micul dejun, de indata ce carnurile de porc erau gata de afumat. Punea de toate: slanina, carnati, muschi si costite. Da, stiu ca nu pare o mancare de dimineata, dar cand ma gandesc la bunicul care era padurar, cred ca era exact ce avea nevoie pentru a prinde puteri printre lemne. De regula topala se facea iarna, insa congelatorul si marile magazine ne asigura mereu carne afumata, asa ca nu e nimic gresit sa tavalim o mamaliga prin topala si in restul anului. Totusi, cum nu avem nici de taiat lemne, nici de intors brazde de fan, este recomandata moderatia.
Bunica pregatea un labos mare de topala, de mirosea in bucatarie fain a cimbru si usturoi, carnati si costite, iar in mijlocul mesei punea o mamaliga din care ne serveam toti. Nu ne ridicam de la masa pana cand farfuriile nu erau curate ca lacrima. Nici nu aveai cum sa lasi ceva in urma ta, Doamne-fereste. Era prea bun!
Mergand putin pe firul retetei, am descoperit ca se face si prin alte locuri, nu doar prin Salaj. Langa Dej, de unde sunt bunicii paterni, topala alba se face doar cu carnati afumati si tot topala ii poarta numele. In zona Bistritei i se spune intinguse. Un nume melodios pentru o mancare in care intingi mamaliga sau pita proaspata. Daca auziti pe undeva de tocana, tocanita, besteleu, scofala, zamuca, zamuta, incingala, poparca sau ingrosala sa stiti ca tot despre topala noastra cu afumatura este vorba.
Cum se pregateste topala alba cu afumatura
Pentru doua portii am folosit in total 500 g afumatura, carnati si muschi de porc. Tocam o ceapa alba cat mai marunt si o calim pana se inmoaie in 3-4 linguri de ulei de floarea soarelui. Intre timp taiem carnatii si muschiul rondele si cuburi, iar cand ceapa este bine calita adaugam carnurile pestea ea. Prajim 2-3 minute, apoi adaugam usturoiul pisat. Amestecam, punem crenguta de cimbru peste carne, condimentam cu sare si piper si turnam apa. Apa trebuie sa treaca bine peste carne asa ca am pus in jur de 800 ml. Punem capacul pe oala si lasam carnurile la foc mic sa fiarba in jur de o ora. Numa bine apa va scadea, carnurile vor fi bine fierte si pofta va creste tot mai mult.
Intr-un bol amestecam 200 ml smantana cu un polonic din apa de pe carne. Adaugam 60 g faina si amestecam bine sa nu ramana cocoloase (se poate trece amestecul si prin sita pentru mai multa siguranta). Turnam amestecul de smantana peste carne, amestecam si lasam topala sa fiarba la foc mic inca vreo 10 minute, cat sa se ingroase sosul. Gustam topala si adaugam sare si piper daca este nevoie. Tot acum ne putem permite o aroganta si radem putina nucsoara.
Topala alba cu afumatura este gata. Pregatim si o mamaliga zdravana si avem o masa pe cinste! Puteti suna din clopotel sa se adune toti pasionatii de bunataturi la masa, desi sunt convinsa ca mirosul imbietor i-a adunat deja in jurul vostru.
Pofta buna!
P.S. Mi-am adus aminte de un cantec de catanie a fratilor Filip care zicea: “Trenul vine din Ileana si zice Ioane haida!” De buna sama Ion al nostru ar fi acceptat mai degraba un blid de topala alba decat invitatia in catana. Voi ce ziceti?
4 comments
[…] astea mi-a tot ieșit în cale ciulamaua: pe unde m-am dus, pe unde m-am întors, sau m-am dus iar, toată lumea făcea sau vorbea despre ciulama. Cum îmi și place foarte mult, mi-am zis că n-ar […]
Se fiebe in apa cu o cana de zeama de la varza murata nu scrie retete greșit daca nu ști
Buna ziua. Faptul ca dumneavoastră fierbeți în zeama de varza murata, iar eu nu, nu înseamnă ca reteta mea este greșită. Între rețete exista diferențe, iar în familia mea nu se foloseste zeama.de varza. Va doresc Sărbători liniștite!
Bună. Am retrăit amintiri foarte plăcute citind articolul tău. Și eu aveam bunicii din partea tatălui în Sălaj, Fodora. O parte din copilărie am petrecut-o acolo sau la Deva unde aveam ceva rude…îmi plăcea foarte mult zona și mai ales mâncarea
Acum fiind plecată peste hotare și neavând pe nimeni acolo îmi provoacă un dor de acele locuri cu oamenii care erau odinioară….frumoase timpuri ☺️. Mulțumesc pentru rețetă, păcat că n-am unde să mă-ntorc să mai “gust” din acele rețete. O seară faină!